Johannes Gutenberg este una dintre acele persoane ale căror invenţii au schimbat radical lumea pe care au lăsat-o în urma lor. Tiparul este una din invenţiile pe care azi le folosim şi care, din momentul în care a fost creată, a reuşit să transforme cunoaşterea dintr-o posesiune a unor elite sociale, politice şi economice într-un bun accesibil unor categorii mult mai largi.

Deşi Gutenberg nu este prima persoană care a venit cu ideea unui tipar, China şi Coreea având la dispoziţie tehnologii asemănătoare din secolul al IX-lea, faptul că această invenţie a fost folosită pe scară largă în Europa a dus la o transformare fără precedent a vieţii pe bătrânul continent. History a compilat o listă în care a inclus şapte moduri în care cuvântul tipărit a transformat lumea în care trăim.

• Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian
• Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor

1. O reţea globală de ştiri

În prezent, cu ajutprul unui laptop sau al unui smartphone putem afla ştiri din cele mai îndepărtate colţuri ale planetei, totuşi nimic din ce avem în prezent nu ar fi fost posibil fără tipar. 

Tiparul a reprezentat, în retrospectivă, o revoluţie, dar pentru Gutenberg a reprezentat o afacere extrem de neprofitabilă. Astfel, în timpul vieţii sale, a reuşit să printeze 200 de copii ale Bibliei în latină, din păcate, îi lipseau clienţii sau măcar mijloacele de a ajunge la aceştia.

Cei care au reuşit să facă profitabilă tipărirea textelor au fost veneţienii, fiind un punct central al comerţului în perioada renascentistă şi, implicit, o piaţă de desfacere pentru textele religioase. Totuşi, începuturile popularizării cuvântului tipărit a avut începuturi mai umile, mai exact, negustorii veneţieni tipăreau pamflete de patru pagini cu cele mai importante ştiri pe care, ulterior, le vindeau marinarilor, care le distribuiau în întrega lume.

Istoricul Ada Palmer, expert în istorie europeană de la Universitatea Chicago, explică faptul că, dat fiind nivelul extrem de redus de alfabetizare, locuitorii din diferite oraşe se adunau pentru a auzi ştirile astfel distribuite, creând astfel obiceiul de a verifica ştirile zilnic.

2. A făcut (mai) accesibilă cunoaşterea

Renaşterea italiană a început cu un secol înainte ca Gutenberg să fi inventat tiparul şi, până la creaţia aceastuia, răspândirea textelor scrise de către clasici se dovedea extrem de scumpă, fiind rezervată doar celor extrem de bogaţi.

Dr. Palmer explică faptul că manuscrisele în care operele clasice erau traduse în latină erau extrem de scumpe şi că, uneori, un singur manuscris putea costa  cât o casă.  

În jurul anului 1490, Veneţia a devenit capitala tiparului, răspândirea acestei tehnologii a făcut ca preţul unei cărţi să scadă considerabil, ajungând să fie cât salariul unui profesor pe o lună.

Acestă inovaţie a permis ca preţul cărţilor să scadă simţitor, permiţând accesul la cunoaştere a unor categorii sociale mai extinse.

3. Martin Luther, primul „cel mai bine vândut” autor

Luther nu este primul teolog care s-a opus şi care a criticat Biserica Catolică, dar cu siguranţă, este primul care a reuşit să folosească din plin avantajele tiparului. Legenda spune că la doar 17 zile de la facerea publică a celor „95 de teze”, acestea erau deja printate şi distribuite în Londra.

„Tiparul este cel mai mare dar de la Dumnezeu”, supunea Martin Luther.

Martin Luther a ajuns să fie primul cel mai bine vândut autor, cu 5.000 de copii cumpărate în doar două săptămâni, iar în 1518 şi 1525, cărţile acestuia reprezentau o treime din piaţa de carte din Germania. În prezent, Biblia tradusă de Luther din latină în germană a ajuns la mai mult de 430 de ediţii printate.

4. Progresul ştiinţific

Până la răspândirea tiparului, ştiinţa reprezenta un efort nesistematizat, rezervat anumitor indivizi. O mulţime de minţi luminate, care dacă ar fi putut colabora ar fi reuşit să facă un număr mai mare de descoperiri, erau despărţite de bariere geografice şi financiare, bazându-se doar pe manuscrise extrem de scumpe. 

Cu ajutorul tiparului, distribuţia datelor şi cunoaşterea ştiinţifică au devenit mult mai facile, ceea ce a permis sistematizarea cunoştinţelor. Elizabeth Einstein explică, în cartea ei din 1980, că cuvântul tipărit le-a permis oamenilor de ştiinţă să aibă acces la baze de date şi cunoştere general acceptată, dându-le posibilitatea să se concentreze pe noi descoperiri.

5. Vocile marginale au căpătat o platformă

Dr. Palmer explică faptul că atunci când apare o nouă formă de diseminare a informaţiilor, grupurile sau persoanele marginalizate, care nu îşi pot disemina ideile după cum ar vrea, vor fi printre primele care vor adopta respectiva tehnologie.

Protestanţii, precum cei conduşi de către Martin Luther, reprezintă unul dintre aceste grupuri care au reuşit să preia o tehnlogie nouă şi să o adapteze pentru a-şi face auzită vocea şi pentru a-şi răspândi mesajul.

Avantajul tiparului era că, indiferent de eforturile depuse de către autorităţi, niciodată nu erau distruse toate copiile unei cărţi sau ale unui manifest. Astfel, pericolul noilor idei nu putea dispărea complet.

Palmer explică faptul că, în mod ironic, de fiecare dată când Biserica Catolică adăuga un text sau o carte la Indexul cărţilor interzise, cu atât creştea cererea pentru respectiva cartea.

6. Revoluţiile moderne

Epoca Iluminismului a folosit din plin tiparul, ajutând astfel la răspândirea ideilor care puneau la îndoială ideile conservatoare şi tradiţiile. Istoricii explică că această perioadă a suprins „democratizarea” cunoaşterii şi crearea, în premieră, a ceea ce numim opinie publică. Iar cu ajutorul unor autori extrem de influenţi care regândeau modul în care societăţile ar trebui să funcţioneze, revoluţiile precum cea franceză sau cea americană au avut „muniţia” intelectuală pentru a se extinde.

7. Automatizarea duce la dispariţia unor ocupaţii

În cazul numerelor anterioare ale acestei liste am vorbit despre influenţele pozitive pe care tiparul le-a avut asupra lumii în care trăim, dar asemenea automatizării din prezent, tiparul a reprezentat o inovaţie care a favorizat anumite grupuri şi care a creat probleme pentru altele. Unul dintre grupurile care au fost cel mai puternic lovite a fost cel al scribilor, apariţia unei maşinării care putea face în decursul a câteva zile sau chiar ore munca pe care câţiva zeci sau chiar sute de scribi a reprezentat o lovitură care a dus la dispariţia acestei ocupaţii.

Citeşte şi:

Johann Gutenberg: omul care ne-a dăruit cărţile

Fără acest om, cărţile nu ar fi existat. Mecanismul inventat de el a rămas neschimbat timp de patru secole – VIDEO

Biblioteca de la Cambridge, templul primelor cărţi din lume – FOTO

Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere – VIDEO